
Irigarea culturilor de primavara este un fenomem intalnit destul de frecvent, in special in sezonul de seceta. Deficitul de umiditate in cursul perioadei de vegetatie a plantelor cultivate in teren descoperit, este cu atat mai mare cu cat cantitatea totala de precipitatii este mai scazuta.
Atunci cand esti sigur de nevoile de apa ale solului, a tipului solului si in ce faza de crestere sunt legumele se determina norma de irigat si udare, termenul si durata udarilor.
In functie de perioada cand se executa, se pot face:
irigarea de aprovizionare; se efectueaza la culturile succesive si la cele de primavara tarziu.
Irigarea de spalare. Se face in special in sere.
Irigarea pentru prinderea rasadurilor. Care se efectueaza in camp sau in sere.
Irigarea de fertilizare, in care ingrasamintele se administreaza odata cu apa de irigat.
Irigarea pentru combaterea ingheturilor usoare. Se fac primavara timpuriu.
Udarea trebuie sa se faca uniform, pentru ca apa sa ajunga la planta fara pierderi.
Udarile de aprovizionare se aplica toamna, pentru culturile ce se insamanteaza toamna, in regiunile unde in perioada 1 octombrie – 1 aprilie cad mai putine precipitatii. In multe cazuri, udarea de aprovizionare are si o importanta specifica.
Irigarea culturilor de primavara. Tipuri si clasificare
Pentru irigarea gazonului cel mai recomandat este irigarea prin picurare. Aceasta dozeza exact apa in functie de etapele de dezvoltare a culturilor si in functie de tipul de cultura. Eliminandu-se astfel pierderile.
Un alt avantaj al irigarii prin picurare este faptul ca fiecare planta primeste cantitatea optima de apa in functie de ce nevoie are. Astfel consumul de apa este redus cu 20-40% si se reduce si evaporarea apei din sol.
In principiu exista patru metode principale de irigare:
- Irigarea prin rigole sau brazed;
- Irigarea prin aspersiune;
- Irigarea subterana;
- Irigarea prin picurare.
In cazul irigarii prin brazed, apa circula la suprafata solului si ajunge la radacinile plantelor prin capilaritate, fara a lua contact direct cu partea aeriana a plantei. Pentru acest tip de irigare, modelarea terenului sub forma de brazda este necesara.
Irigarea prin aspersiune presupune ca apa sa fie pompata direct din sursa si pulverizata in aer, acolo unde picaturile cad pe plante si sol sub forma de ploaie. Este recomandata plantelor legumicole cu pretentii ridicate la umiditatea atmosferica precum spanacul, salata sau castravetii.
Irigarea subterana consta in conducerea apei printr-o retea de conducte direct la radacinile plantelor. In functie de natura solului drenurile sau tuburile poroase se amplaseaza in sol la o adancime de 50-60 cm distanta intre ele.
Irigarea prin picurare. Aceasta consta in distribuirea pe suprafata vizata, intr-o perioada indelungata de timp a unor cantitati reduse de apa.
Instalatia de irigare prin picurare este alcatuita din blocul de control pentru filtrarea apei, reglarea presiunii si a debitului, transportata prin conductele de udare, prevazute cu dispozitive de udare, numite picuratoare.
Componentele principale ale sistemului de irigare
Un sistem de irigare este format din:
Sursa de apa – fie o retea centralizata, fie o sursa locala precum o fantana sau bazine de stocare.
Sistemul de filtrare – trebuie sa fie dimensionat in functie de calitatea apei si de suprafata irigata.
Conducta distribuitoare – este reprezentata de teava de polietilena, in functie de necesarul de apa constatnt si de tipul sursei de apa.
Liniile de picurare. Este un tip de banda si se amplanseaza la o distanta de 50-60 cm una fata de alta.
Banda de irigare. Aceasta trebuie montata la suprafata solului, cu liniile de picurare orientate in sus.
Pentru a-ti ingrijii culturile agricole la nivel inalt, este bine sa stii ca la MecaRul gasesti tot ceea ce ai nevoie pentru irigarea culturilor de primavara.


